o lume minunata

doar azi... din nefericire... si doar putin... caci mai mult nu imi permite programul... ma intorc in trecut 10-15 ani si imi amintesc cum ma trezeam in vacanta si venea buni cu branza de vaci si smantana si margarete cu susan calde si manacam in curte, apoi adunam toate carpele si hainele rupte de prin casa si faceam hainutze papusilor, nu ma tinea mult si ma plictiseam, veneau copiii la mine si ne jucam de-a scoala, faceam leagane in nucul din gradina ( sub care sapam gropi pe care le umpleam cu noroi si le acopeream cu frunze pentru surorile Enache) seara jucam ratele si vanatorii sau de-a v-ati ascunselea, mai aveam si momente in care eram pedepsita in care stateam si ma uitam pe geam la copiii care se joaca pe strada si nu-mi doream decat sa ma fac mare si "sa le arat eu lor" Am apucat, din fericire, sa ma bucur de toate momentele alea si sa-mi traiesc copilaria asa cum a trebuit, asa cum e frumos, asa cum fratii mai mici n-au mai reusit si cum copiii nostri nu-si vor putea imagina. Am avut norocul sa cresc intr-o casa cu o curte enorma, cu livada si vie in spate, cu multi copii de varsta mea pe strada, stand pe o paturica la umbra si mesterind ceva, asta cand nu cadeam din copaci/ de pe garduri/ nu-mi juleam genunchii... Nu-mi trecea prin cap cat avea sa devina de complicat cativa ani mai tarziu... asa cum le placea parintilor sa-mi spuna, singurele griji erau sa invat bine la scoala si sa fiu cuminte. Floare la ureche as zice acum...

E bine sa te poti intoarce la trecut, sa ai la ce, sa iti poti incarca bateriile in cateva minute, sa iti amintesti de Ziua Copilului, ca ai fost si tu unul odata si ca poti fi in continuare ori de cate ori poftesti!

dream together, die alone

Mai intai ne-am dorit sa ne mutam pe langa Cismigiu, deasupra Expirat-ului. Ar fi insemnat mai putini bani pe taxi, mai multi bani de bere; mai putin timp pe drum, mai mult pentru bere; seri in care sa coboram in pantaloni scurti si slapi la bere. Ne distram grozav si reuseam sa minimalizam timpii morti ai zilei, cum ar fi intervalele orare in care dormeam, in care manacam, in care ne uitam la tv sau leneveam la calculator. NOUA! MAI MULT! TOOOT! Dar dimineata, durerea groaznica de cap ne facea sa uitam visele de pe bordura din fata clubului

Apoi am sperat la un duplex la periferie, cu un foisor in curte, o piscina si sezlonguri de ratan. Imi imaginam trandafiri si iasomie pe langa gard, dar si un visin si un cires in spate. Ea si-ar fi dorit si un catel retardat care sa ne strice gazonul

De curand am vazut un bloc nou, portocaliu, foarte aproape de job. Trandafirasii erau in ghivece pe balcon, ciresele poate la inceput de vara in frigider, catelul ar deveni o povara, cat despre ea... poate o sa reusim sa ne vedem o data pe luna la un ceai

Vise si planuri cat pentru o viata-ntreaga ne-au tinut treze in noptile sufocante... eram dependente una de cuvintele celeilalte, de perceptiile si principiile ce stateau drept fundament iubirii noastre O iubire ce ne-a conturat frumos, ne-a facut sa uitam de egoism impartind acelasi hanorac pe plaja, acceasi lamaie knd ne-a fost greata, aceeasi ultima tigare, precum si toate melodiile secrete

E absolut fascinant cum de fiecare data cand treci printr-o perioada cretina, fix inainte sa iti zdrobesti capul de primul perete, persoana potrivita vine si te ia de mana, iar tu te bucuri ca un cretin de interventia "divina" si uiti ca erai la un pas de suicid cu 1 secunda in urma

Astfel de persoane sunt capabile sa umple spatii enorme, si sa aduca fericire nemasurata... insa agonia ce te va cuprinde cand ele te vor parasi va fi inzecit mai mare decat cea ce v-a adus impreuna. Nu ne ramane decat sa fim recunoscatori pentru tot ceea ce-am trait, pentru persoanele fascinante pe care le-am cunoscut, chiar si pentru situatiile dificile peste care am trecut mai puternici, mai maturi, fortandu-ne de fiecare data limitele